Mi te lipești de suflet. Ochi stangaci și palme pasionale indraznesc sa dezmorțeasca o parte din simțuri. Te strecori pe nesimțite pe sub hainele-mi reci. Cauți caldura, un refugiu care sa te inspire, care sa transforme neințelegerea in pasiune.

E frig in sufletul meu, așa cred… Sunt muza pentru propria-mi liniște și neliniște. Am invațat cum sa ma apar, sa știi, și sa indur frigul. Libertatea imi vine bine, ca o rochie vaporoasa, roșie, ridicata uneori de adierea vantului. Nu știu sa ascult ignoranța, și fricile celor din jur ma dezechilibreaza. Ai curaj? Gusta-mi vehemența și lasa-mi sanii sa te inșele sau sa te imbete, cum vrei tu. Asculta-mi privirea, nu te lua dupa cuvinte, o femeie te poate seduce cu mrejele ei oricand. Imbrațișeaza-ma, acolo ma vei intalni.

Mi te lipești de suflet ca un pansament. Nu vindeci nimic, ci doar aduci caldura. E posibil sa nu știu ce sa fac cu ea… invața-ma…